Prin Decizia nr. 3411 din 19 iunie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că în materia contenciosului administrativ, din cuprinsul art. 13 din Legea nr. 554/2004, rezultă că are calitatea procesuală pasivă autoritatea publică emitentă a actului administrativ atacat sau autoritatea publică ce refuză în mod nejustificat soluţionarea unei cereri sau nu o soluţionează în termenul legal.
Pârâtul persoană fizică nu are calitate procesuală pasivă în cauză, deoarece raportul juridic litigios dedus judecăţii prin cererea de chemare în judecată nu poate fi legat între reclamantă şi acest pârât, nefiind formulată în concret vreo cerere privind competențele ori obligațiile acestuia. Pârâtul nu este emitent al refuzului de soluţionare a contestaţiei administrative împotriva soluţiei de invalidare a tezei de doctorat, nici nu poate răspunde alături de autoritatea publică pentru nesoluționarea contestaţiei, câtă vreme este persoana care a propus invalidarea tezei de doctorat şi nici nu poate răspunde în temeiul art. 24 din Legea nr. 554/2004, întrucât în sarcina acestuia nu se identifică vreo obligaţie prevăzută de aceste dispoziţii, stabilită în mod definitiv printr-o hotărâre a instanţei de contencios administrativ pe care a refuzat să o ducă la îndeplinire.
De asemenea, s-a reținut că daunele morale au rolul de a compensa consecințele negative produse de refuzul de soluționare a cererii, iar criteriile pentru acordarea daunelor morale includ, nu doar aceste consecințe negative, în cadrul cărora se evaluează impactul afectiv asupra persoanei vătămate, dar şi importanța valorilor lezate, respectiv, gravitatea încălcării drepturilor persoanei vătămate, intensitatea impactului afectiv şi proporționalitatea despăgubirilor.
Întârzierea în rezolvarea contestației nu constituie „per se” o cauză de suferință morală cu consecința compensării financiare, însă, întârzierea pentru o perioadă lungă de timp a avut un impact afectiv semnificativ asupra reclamantei, valorile personale şi profesionale ale acesteia fiind profund lezate. Starea de incertitudine prelungită a avut impact asupra cinstei, demnității și onoarei profesionale, componentele esențiale ale integrității unui judecător. Orice aspect negativ care planează asupra acestor valori trebuie degrabă tranșate astfel încât imaginea şi integritatea judecătorului să nu fie periclitată, cu consecințe asupra activității sale profesionale.
Comentarios